Studii de cultură şi civilizaţie românească, vol. I, în care a fost spulberată povestea unor aşa-zise influenţe orientale în limba română, s-a dovedit că milenii în şir Carpaţii au fost solniţa Europei, s-a dovedit că denumirea de Crăciun are origine românească populară, sărbătoarea Crăciunului existând numai la români. Celelalte popoare creştine au, ca echivalent, o sărbătoare a Naşterii, instituită de papa Liberiu la 354 e.n., în Biserica occidentală, iar la 386 e.n. Sf. Ioan Gură-de-Aur hotâreşte ca şi în Biserica Răsăriteană să se serbeze o zi a Naşterii.

Crăciunul este o sărbătoare laică străveche prăznuită numai de români. Suprapunerea sărbătorii Naşterii peste cea a Crăciunului făcându-se târziu, în sec. XIX.

Cuprins:

1 Studiul introductiv;

2 Carpaţii „solniţa Europei”;

3 În legătură cu aşa-zisă influenţă orientală asupra limbii şi culturii române;

4 Mult zgomot pentru nimic sau Balansoarul româno-albanez;

5 â, î;

6 Originea cuvântului Crăpciun;

7 Hărţi (pentru studiul 4):

Harta 3 Europa la apogeul dezvoltării sale, mileniul V î.e.n., Harta 4 Civilizaţia Vinča-Turdaş

(cca. 5300-3500 î.e.n.),

Harta 5 Civilizaţia est-balcanică (neolitică şi calcolitică) Karanovo Boian-Gumelniţa şi Hamangia, Harta 6 Civilizaţia Cucuteni (Tripolye), cca 5000-3500 î.e.n.,

Harta 7 Efectele corectării datărilor cu C14, Harta 8 Valahii în Ardeal la 912 e.n. (Klaproth),

Harta 9 Valahia nord-dunăreană la 1290 e.n. (Klaproth),

Harta 10 Valahia şi Moldova în nordul Dunării la 1368 e.n. (Klaproth)

Editura Fundaţiei Gândirea,

Bucureşti, 2001, 134 p.,

Pret 10 lei

Pentru moment poate fi comandata pe e-mail la contact@gandirea.ro sau poate fi achizitionata de la libraria Eminescu (la universitate)